Reality is not what you see,is what you fell...

Astept ziua in care n-o sa mai plang dupa despartire...da dupa despartire in general.Fie ca ma despart de colegi,prieteni, iubit,familie, fie ca ma despart de casa,job,film..urasc momentul in care totul se termina si trebuie necontenit sa o iei de la capat...S-a terminat si scurtul meu concediu.Au fost 2 saptamani in care practic n-am facut nimic, nimic constrctiv, nimic material...dar m-am incarcat de energie,m-am imbogatit spiritual,mi-am recapatat dorinta, am invatat sa gandesc pozitiv si cel mai important am reinvatat sa...SPER.Au fost clipe in care m-am certat cu mine, ne-am reprosat unul altuia,eu-ego-ului si ego-ul mie,mi-am ascultat si sufletul si mi-am recapatat speranta, demult apusa prin "incercarile"vietii de Bucuresti.Am incercat sa privesc in inima mea..si-am reusit.Astazi a fost o zi superba,m-au trezit razele soarelui care se rasfrangeau firisoare prin ruloul de la camera mea de la faleza, astazi am vazut oameni plimbandu-se pe faleza Dunarii, am vazut pescarusi zburand si murmurand a bucurie, astazi m-am asezat pe o banca cu ochii intredeschisi si mi-am ascultat simfonia sufletului,....doar 5 minute, atat am reusit sa ma deconectez de la realitate..si sa traiesc in "lumea mea-lumea perfecta".Am revenit la realitate!Spre seara m-am apucat sa-mi fac bagajele...multe ca de obicei(inca o grea povara...mereu car dupa mine -nspe mii de bagaje).Moment de maxima intensitate in care mi-am dat seama ca, vacanta mea a luat sfrasit si ca trebuie sa ma intorc....Simt si acum cand scriu, tristetea care-mi oboseste degetele si ochii care privesc spre trecut....trecutul celor 2 saptamani frumoase,in felul lor.Maine ma urc in tren?!Da, cu tot cu bagaje...cu tot cu amintiri,ma asteapta viata mea normala, cu rutina de rigoare, cu multa agitatie,stres si tot tacamul....Inchei fila povestirii mele cu un citat(sunt mare iubitoare de citate!Deh!!):"Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor, viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care...care nu mai poate sa zboare"(Langston Hughes)....Visele niciodata n-o sa moara, imi promit asta!Macar ele!...